Cauta

vineri, 30 iulie 2010

Puerta America



Hotelul madrilen este deopotriva un paradoxal Turn Babel arhitectural si o expresie futurista a deplinei libertati de creatie, constituind resedinta temporara ideala pentru reprezentanti ai unor culturi si civilizatii dintre cele mai diferite.

Radicalizarea conceptului de design-hotel, propus si de reteaua Art-Hotels (care, in general, lucreaza cu spatii mici, intime), a fost realizata de catre spaniolii de la Hoteles Silken in cadrul unui urias proiect experimental, cu suprafata de 34.000 de metri patrati. Hotelul de 12 etaje este situat in inima Madridului, iar construirea lui s-a intins pe durata a trei ani, investitia fiind de 75 de milioane de euro.

Aceasta este doar investitia financiara, fiindca investitia de creativitate, bazata pe efortul imaginativ a 650 de persoane (artisti, arhitecti, proiectanti, designeri si specialisti in materie de amenajari interioare) este una mult mai greu de cuantificat, in conditiile in care fiece nivel al cladirii a fost incredintat cate unei echipe diferite de arhitecti, deopotriva clasici in viata si exponenti ai tinerei generatii.

In mod simbolic, i s-a solicitat o contributie si lui Oscar Niemeyer, vizionarul care a redefinit urbanismul postmodern, inaltand practic de la zero un intreg oras al viitorului - Brasilia, capitala celui mai mare stat sud-american. Niemeyer s-a conformat si a produs nu o schita de peisagism, cum s-ar fi asteptat multi, ci o sculptura din otel inalta de cinci metri. Ea infatiseaza o secera si a fost amplasata in parcul din imediata vecinatate a hotelului.

Daca un spatiu prin excelenta anodin cum este parcarea hotelului a fost proiectat - in linii simple, dar subliniate, ba chiar saturate de culoare - de catre italianca Teresa Sapey ca o pledoarie pentru ideea de libertate, interioarele vin sa acutizeze aceasta perceptie asupra arhitecturii ca spatiu de joc, neingradit de vreo regula sau conventie. Practic, fiecare nivel al cladirii il contrazice pe cel precedent, dezvoltand in cel mai spectaculos mod cu putinta concepte si structuri surprinzatoare.

Totusi, rezultatul nu este un Turn Babel al limbajelor artistice, ci o sinergie a energiilor creatoare sub semnul ";pasiunii pentru excelenta";, predicata de cei care au comisionat lucrarea unor arhitecti vizionari (19, in total). Nu s-a facut economie in materie de dotari de lux, de echipamente si accesorii sofisticate, de materiale scumpe si tehnologii specifice celor folosite in proiectarea navetelor pentru zboruri spatiale.

Imensul bloc de marmura din care s-a ";croit"; barul are, de pilda, 400 de insertii din aluminiu realizate cu ajutorul unui sistem de lasere de ultima generatie, iar podeaua, din marmura Bardillo Imperiale, a fost polizata si lustruita pana cand a devenit o neverosimila oglinda. Holul etajului sase este, la randu-i, o alta imensa oglinda, insa una realizata din lemn rosu lacuit. Iar pentru a se particulariza mansarda si etajul 12, cu cele 12 apartamente de lux ale sale, arhitectul desemnat sa le imagineze nu s-a sfiit sa integreze in textura peretilor fotografii de mari dimensiuni, avand ca tematica femeile si florile.

Operele aproape naturaliste semnate Araki, de o remarcabila forta expresiva, acopera peretii din partea de vest a etajului, in vreme ce pe latura rasariteana sunt dispuse imaginile abstracte ale lui Fleischer. Conform altui contrapunct, mai degraba conceptual decat tehnologic, restaurantul cu specific spaniol foloseste intensiv materiale ca lemnul si pielea, pentru a spori ideea de intimitate confortabila, Christian Liaigre optand pentru un rafinament aproape arhaic. Lemnul revine majoritar si in compozitia receptiei si a salilor de conferinte, unde s-ar fi crezut ca, dimpotriva, John Pawson va folosi metalul, plasticul si sticla pentru a upgrada atmosfera specifica de business.

Gradina, o veritabila oaza ecologista, dar si parcul in care este expusa sculptura lui Oscar Niemeyer au fost desenate si amenajate de peisagistii Harriet Bourne si Jonathan Bell (de la studioul britanic B&B), ";coloanele"; lor de sustinere fiind niste pini aparuti ca prin minune in mijlocul supraaglomeratului Madrid. Pentru a explicita pana la obsesie principiul dominant al constructiei, arhitectul francez Jean Nouvel a ales sa reproduca, pe fatada, in mai multe limbi, cu mari litere rosii, galbene si portocalii, poemul Libertate al lui Paul Eluard.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu